De la km 22, un drum lateral dreapta,
pe drumul judetean nr. 762, ne conduce la Santana. Actuala
comuna a luat fiinta prin unirea a doua localitati, azi legate
intre ele, Santana si Comlaus,
formand una din cele mai mari asezari rurale ale tarii (15000
loc.). In apropierea garii Santana, la bifurcatia liniilor
care duc spre Oradea si Ineu,
in anul 1953 s-au gasit urme ale dacilor liberi (sec. III
e.n.).
Sapaturile efectuate pe o ridicatura de pamant
dreptunghiulara au scos la iveala trei bordeie, dotate cu
mult material ceramic specific dacic, alaturi gasindu-se un
cimitir cu morminte de incineratie dacica cu cenusa conservata
in urne.
In Santana, cele mai importante monumente istorice se gasesc
in Piata destinata targurilor care se tineau aici incepand
din jurul anului 1770. "Convictul" (azi Liceul de
cultura generala) o cladire cu etaj, construita in jurul anului
1778, adapostea una din cele mai vechi scoli medii din aceste
parti, infiintata in 1751.
Despre existenta unei biserici
ortodoxe nu avem informatii documentare, ceea ce nu inseamna
ca nu a si existat inainte de colonizarea din secolul al XVIII-lea
a localitatii cu populatie svabeasca. Abia in anul 1926 se
reinfiinteaza o parohie ortodoxa in Santana. Pentru inceput,
a fost amenajata o capela in cladirea gimnaziului, unde a
functionat pana in 1948. Din acest an si pana in 1974,
capela a fost amenajata in case particulare.
Inmultindu-se numarul enoriasilor ortodocsi, se simte nevoia
edificarii unei biserici. La 14 iunie 1972, episcopul de atunci
al Aradului, Teoctist Arapas, actualul patriarh, pune piatra
de temelie a viitoarei biserici din Santana. Dupa numai doi
ani de zile, in vara anului 1974, incepe sa se oficieze deja
serviciile religioase, in paralel cu definitivarea lucrarilor.
Odata inchis santierul, la 18 mai 1980, noul locas de cult
cu hramul "Sfantul Mucenic Gheorghe" este sfintit
de episcopul Visarion Astileanu. Dupa 1990, prin infiintarea
celui de-al doilea post de preot este amenajata o, o capela,
transformata ulterior in biserica.
Biserica romano-catolica Sf. Ana, de proportii monumentale.
reconstruita in anul 1868, dupa ce un incendiu mistuise cu
10 ani in urma biserica parohiala ridicata in 1748, a fost
cladita dupa modelul catedralelor romanice, avand trei nave.
Langa biserica se gaseste cladirea denumita "Urbarial-Haus",
resedinta administratiei domeniale, folosita pana la revolutia
de la 1848 pentru perceperea si depozitarea produselor provenite
din renta feudala.
In partea opusa a Pietei Marasesti se gaseste
cladirea vechii primarii, in fata careia in anul 1875 alegatorii
romani ai cercului electoral Santana s-au adunat in dorinta
de a determina alegerea lui Iosif Vulcan (1841-1891), redactorul
revistei "Familia" din Oradea.
Si Comlausul se mandreste
cu bogate traditii istorice. La primaria de odinioara (azi
scoala) a functionat pe la 1868 ca ajutor de notar tanarul
Ioan Slavici. La 3 noiembrie 1918 masele revoltate pun stapanire
pe conducerea comunei, arestand notarul instituit de autoritatile
austro-ungare. Nici fortele de interventie trimise de la Arad
nu l-au putut mentine in post.
Masele romane din Comlaus au ales unul din
primele Consilii Nationale Romane comunale din tot judetul.
In str. Micsunelelor nr. 29 a existat casa
lui Constantin Popovici; membru al delegatiei de 300 romani,
care a prezentat in 1892 "Memorandumul". Tot el
l-a gazduit la 25 ianuarie 1897 pe Badea Cartan care si-a
dedicat viata raspandirii in Transilvania a publicatiilor
din Romania pe care le trece prin "Vama Cucului".
Prin aceasta curajoasa activitate el a contribuit la procesul
de desavarsire a statului national unitar roman.
Aspectul de azi al Santanei s-a schimbat radical, avand tot
mai mult caracter urban, iar localitatea prin realizarile
remarcabile obtinute in domeniul agricol a devenit bine cunoscuta
in intreaga tara.
|
|