Orasul Nadlac, asezat pe D.N. 7A, are un trecut istoric deosebit. In secolul al X-lea a fost stapanit de voievodul Glad, iar dincolo de Mures, la Morisene (azi Cenad), era centrul voievodatului lui Ahtum (sec. Xl).
In jurul anului 1200 se afla aici un orasel fortificat, iar mai tarziu, prin sec. XV, familia nobiliara Iacsci ridica un castel fortificat inconjurat cu santuri.

Din complexul constructiilor facea parte si biserica de la "Dolma", ale carei urme se vad si astazi in Padurita.

In anul 1755 cand episcopul Sinesie Jivanovici a vizitat parohia a gasit aici o biserica veche de piatra cu hramul "Sfantul Nicolae". Din cauza ca biserica se afla in stare de ruina credinciosii isi construiesc o noua biserica, de lemn, care in 1759 inca nu era terminata. Mult mai tarziu, prin 1829 biserica a fost inlocuita cu alta de zid care purta hramul celei vechi. Edificiul se impune prin inaltimea turnului de peste 40 de metri, in stil rococo, inaltat in anul 1882. Biserica a fost pictata de Ion Zaicu.

In 1514 ostirile lui Gheorghe Doja sosesc in apropiere de Nadlac, unde la 27 mai infrang ostile nobilimii. La aceasta lupta participa si locuitorii Nadlacului, care constrang pe nobili sa fuga din castel. Dupa victorie, potrivit traditiei, taranii rasculati se vor razbuna pe nobili pe locul numit "Vilut". Mai tarziu dupa izgonirea turcilor, alaturi de populatia romaneasca se aseaza si populatia slovaca (1802 - 1803).

Intre momentele remarcabile ale istoriei localitatii amintim, alegerea la 26 noiembrie1918, in fata bisericii ortodoxe, a delegatilor pentru Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Biserica ortodoxa (la nr. 1554) a fost construita intre anii 1822 - 1829, in exterior predominand elementele stilurilor baroc si rococo. In interior se remarca lucrarile de sculptura (iconostasul, stranele, tronurile etc.) executate de Iosif Busuioc.
Frescele ca si picturile iconostasului apartin pictorului banatean Ioan Zaicu (1868 - 1914). Dintre picturi se evidentiaza "Sf. Ioan in pustiu".

Biserica evanghelica de confesiune augustina, situata in strada principala, a fost construita pe la 1821 - 1822. De aceasta biserica este legat un interesant obicei slovac.
In turnul inalt de 54 m la fiecare sfert de ora un paznic da semnalul cu ajutorul unor trompete vechi de arama, cu exceptia orelor cand se trage clopotul.
Daca paznicul observa vreun incendiu arboreaza in directia respectiva un steag negru, iar noaptea un felinar aprins.

Orasul dispune de hotel, restaurant, magazin universal, farmacie si alte unitati pentru deservirea turistilor. In localitate si in jurul ei sunt renumite painea de 5 kg deosebit de gustoasa, salamul specific Nadlacului, "kvasenie haluske" (mancare specific locala).

La caminul cultural, iubitorii de etnografie si folclor pot admira frumoasele costume populare romanesti si slovace.

Nadlacul este principala poarta de iesire-intrare inspre-dinspre Vest cu un foarte modern punct de trecere a frontierei, motel, statii de alimentare cu combustibili, toate realizate la nivel occidental.