|
 
De pe soseaua nationala care leaga Aradul
de Brad, se formeaza o ramificatie pe stanga si printr-un
drum nemodernizat prin padure intram in satul Iercoseni cu
ulite inguste insirate de-a lungul vaii si cu case mici dar
curate.
La inceputul secolului al XVIII-lea este mentionat
preotul Ursu din Iercoseni care intra in posesia unui Liturghier
manuscris, copiat de diacul Ioan Petrovici in anul 1736. Traditia
spune ca biserica ar fi fost adusa din Chisindia.
S-a reconstruit in Iercoseni, inlocuindu-se o parte din "lozdoabele"
de la pereti. In 1786 biserica a fost renovata. Biserica a
avut o frumoasa colectie de icoane pe sticla din secolul al
XIX-lea.
Traditia populara sustine ca satul ar fi fost
intemeiat de "lotri".
  Se mai spune, printre altele,
ca Valea Cora era locul unde haiducii isi ascundeau rezervele
de alimente.
In "Via lui Vasii" erau vizuinele
care serveau ca locuri de ascunzis.
La "Igna lui Catanasu" isi uscau
pe timp nefavorabil, buhaiele si subele.
Amintirea haiducilor este pomenita si in folclorul
local.
Despre capitanul Ruja, de pilda, cantecul batranesc spune:
Capitanul lotrilor/ haiducul padurilor/ cel mai mandru capitan/
calare pe un cal sergan.
La Iercoseni se gaseste si o biserica de lemn,
cu elemente caracteristice arhitecturii romanesti transilvanene
|
