Situat la 22 km de la Sebis, pe un drum pietruit sau pe Calea Ferata, din gara Almas, putem ajunge in frumoasa localitate de pe malul drept al Crisului Alb, Dieci.
Aceasta este cea  mai importanta localitate din acest sector.

In 1692 este atestata documentar existenta parohiei Dieci ce avea o biserica de lemn pe Dambul de la Caznari situat pe malul drept al Crisului Alb, langa partea de sat numita La Drum. Din conscriptia lui Sinesie Jivanovici de la mijlocul secolului al XVIII-lea aflam ca biserica era veche, in stare de ruina si avea hramul "Bunavestire". Cu acest prilej episcopul ii sfatuia pe credinciosi sa-si ridice un nou locas de cult. Daca la mijlocul veacului al XVIII-lea biserica era veche si ruinata, putem presupune ca inceputurile ei dateaza din secolul al XVII-lea.
Biserica noua este construita abia in anul 1797, era din lemn si edificata in actualul cimitir. In anul 1846 a fost dechis santierul noii biserici, intr-o perioada de grele framantari nationale si lipsuri financiare, intarziind din aceasta cauza pana in 1850. In anul urmator biserica era gata iar sfintirea a fostsavarsita din incredintarea Consistoriului eparhial de protopopul Grigorie Lucacic al ineului. Dupa construirea bisericii actuale, care poarta hramul celei vechi, in anul 1852 biserica de lemn a fost vanduta satului Berindia. 

La marginea satului, la numerele 293 si 299, gasim case cu elemente arhitecturale populare arhaice.

In noua cladire a Scolii generale se poate vizita un punct muzeistic dedicat etnografiei locale. Alaturi de numeroase exponate ca: blidar, furca de tors, lada de zestre cu spinare si cu ornamentatie geometrica, obiecte de port (suba etc.), stergarele, acestea purtand decoratii specifice mai ales florale cu cele trei culori nationale: rosu, galben si albastru, in colectie se vad si diferite piese de ceramica, o rasnita, etc.

La Dieci se gaseste si o importanta cariera de piatra, asezata langa apa Crisului Alb care e exploatata intens din 1955. In localitate exista si o preocupare deosebita pentru pastrarea folclorului local.

Aici functioneaza si o formatie de dansuri populare (Junii Crisului), care isi etaleaza frumoasele costume populare locale formate - la baieti - dintr-o camasa  tesuta din in, cu broderie pe guler, maneci si margini, izmene largi, un laibar si palarie, - iar la fete - costumatia este formata din "spatoi" brodat, poale brodate, "zadie" cu "carpa de incins", cojoc si "carpa" pe cap.