
Comuna Buteni, este o localitate cu frumoase traditii de lupta
pentru libertate sociala si nationala. In toamna anului 1849,
a trecut pe aici Nicolae Balcescu, travestit
in straie motesti, coborand din tabara lui Avram Iancu prin
valea Crisului Alb cu gandul de a parasi imperiul habsburgic,
fiind urmarit de autoritati, intentie pe care o comunica printr-o
scrisoare prietenului sau Ion Ghica.
In anul 1728 a fost sfintita biserica de lemn
cu hramul "Bunavestire" care devenind neincapatoare,
in anul anul 1794, parohia cere aprobarea construirii unui
nou locas de cult.
In 1802, protopopul Gavril Bucatos al Butenilor, sfintea noua
biserica de zid. Biserica a avut un iconostas sculptat in
1809 de Ioan Novacovici, mutat in biserica edificata intre
1927-1929 dupa planurile arhitectului Conrad Richter din Timisoara.
Noul locas de cult are hramul celui vechi.
Traditia populara sustine ca el a poposit
la Buteni in casa cu nr.194 sau 196. In cladirea de la nr.
164 este scoala veche, una din primele scoli romanesti de
nivel mai inalt din aceste parti. Intre cei care au invatat
aici pe la 1876, a fost si compozitorul Ion Vidu. Scoala dadea
elevilor o educatie adanc patriotica, folosindu-se in acest
scop in vremea cand a fost elev Ion Vidu si o harta a Daco-Romaniei.

Comuna are o merituoasa traditie si pe linie muzicala, dispunand
de un cor renumit pe plan national, in cei peste 90 ani de
activitate castigand numeroase premii si evidentiindu-se prin
calitatea interpretarii si repertoriului.
Pe langa Caminul cultural, in afara celor
100 de coristi, mai activeaza o fanfara compusa din 45 persoane,
o orchestra populara, grupuri vocale etc., incat se poate
spune ca aici toti oamenii canta. Alaturi de faima cantecului,
a strabatut intreaga tara frumusetea portului popular butincenesc,
creatie a mesterilor populari locali, care transmit din generatie
in generatie arta tesutului, a cusutului, a broderiei, a renumitelor
cojoace si sube raspandite in toata valea Crisului Alb.
Bogata viata spirituala a comunei prezinta
si alte aspecte. Pe strada principala, ultima casa pe dreapta
inspre Almas, locuieste pictorul popular Mot Ion, care in
ultimii ani a avut peste 20 expozitii locale.
Dintre traditiile populare, pastrate cu autenticitate,
poate fi amintit un obicei dupa care primavara fiecare poarta
este impodobita cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi),
simbol al dragostei oamenilor fata de rodul pamantului. 
De la Buteni inspre sud, drumul
comunal nr.50 ne conduce in comuna Chisindia
si apoi in satele Paiuseni
si Vasoaia.
Continuind drumul de la Buteni
spre Gurahont,
pe malul sudic al Crisului Alb, inainte de a intra in Joia
Mare, patrundem in asa zisele "Chei ale Cociubei"
dupa care ajungem in depresiunea Almas-Gurahont. De-a lungul
soselei principale pana in comuna Gurahont se aliniaza satul
Joia
Mare, comuna Almas,
satele Cil
si Bontesti.
|
|