Inca din departare se gaseste asezarea
care a suferit transformari radicale in ultirnii ani; evoluand
spre o localitate urbana. In drum intalnim castelul Karagherghevici
(azi scoala generala veche), situat in centru pe soseaua asfaltata.
Actualul castel construit in stilul Renasterii tarzii, care
in exterior si-a mentinut forma initiala, a fost ridicat pe
la1860 de catre fostul rege al Serbiei, Alexandru, detronat
in 1858 si venit aici in emigratie. Castelul este construit
in forma de L, partea dinspre sosea fiind ceva mai inalta.
In aceasta parte fatada este dominata de cele trei ferestre
mari, boltite si frumos decorate, ale salonului de odinioara.
In anul 1755 aici era o veche biserica de
lemn cu hramul "Sfantul Mucenic Gheorghe", inlocuita
cu alta tot de lemn cu acelasi hram de dimensiuni mai reduse.
Intr-un document din 1857 este consemnat ca biserica era construita
pe "Dealul lui Balteu" si in acel an era destul
de ruinata. In anul 1896 este construita o noua biserica cu
acelasi hram, inlocuita in 1930 cu actuala de zid.
Dupa iesirea din Bocsig, pe stanga, intalnim
drumul judetean asfaltat 762 A care patrunde in lunca larga
a Crisului si Teuzului si duce inspre Salonta si Oradea. In
departare se ridica dealurile piemontane ale Codrului si coama
Usumalului, acoperita de intunecimea padurilor. Rand pe rand
facem cunostinta cu numeroase obiective economice
care se insira pe marginea soselei pe care o parcurgem pana
la Beliu.
Dupa 2 km de la bifurcarea drumului ne
putem opri la fabrica de cherestea si parchet din Bocsig.
Ea prelucreaza, printr-un proces tehnologic modern, lemnul
padurilor adus din zeci de guri de exploatare din valea Crisului
Alb. Cheresteaua, parchetul, traversele si doagele de Bocsig
asigura cu materiale marile santiere de constructii si alte
sectoare de activitate. Produsele sale sunt exportate in 25
de tari. Lunca larga a Teuzului este dominata pe partea dreapta
a soselei de barajul lung de cca 8 km care in curand va colecta
apete raului Teuz, ale Vaii Boroaiei si Vaii Batrane, si va
inlatura astfel zonele mlastinoase si distrugerile pe care,
in fiecare an, aceste paraie le pricinuiau agriculturii.
|
|