Birchisul, cu vadite tendinte de urbanizare,
atrage atentia prin cateva obiective importante.
Pe vatra veche a satului la locul numit "Balta bisericii"
a existat o biserica de lemn cu hramul "Sfintii Arhangheli".
Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, mutandu-se vatra satului,
in 1786 a fost mutata si biserica.
Biserica ortodoxa, situata pe strada
principala, a fost construita in anii 1811-1812, avand o infatisare
baroca.
In interiorul bisericii se remarca iconostasul din lemn, artistic
sculptat, datand de pe la 1848. Icoanele din biserica sunt
de factura bizantina, majoritatea provenite din secolul al
XVIII-lea aceasta poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului".
Contemporana cu biserica este cladirea scolii vechi (la nr.
141) atestata documentar in 1811 si largita prin 1828.
Intelectualii comunei au stat in 1877 - 1878 in fruntea actiunii
pentru a strange obolul birchisenilor si satelor din jur,
pentru a veni in ajutorul armatei romane angajate in eroicul
razboi de independenta.
Cladirea primariei a gazduit in anul 1918 Consiliul National
Roman comunal.
In Caminul cultural sunt valorificate artistic renumitele
traditii folclorice ale Birchisului, din folclorul muzical
remarcandu-se corul mixt de peste100 de ani, dansurile populare,
datina de nunta, obiceiurile de iarna s.a. Piesele de port
de Birchis, evoluat in decursul secolelor, erau prelucrate
initial pe panza tesuta in casa, iar motivele cusute mai mult
cu negru. Scoaterea in relief a frumusetii modelului se facea
cu culorile tricolorului romanesc.
Pentru barbati toata cusatura se facea
cu alb. Se remarca suba foarte fina albita numita "Haba".

Pana azi s-au mentinut in esenta motivele initiale. Ziua nedeii
de la 8 septembrie a constituit mult timp o adevarata parada
a artei populare a celor din localitate si din jur, manifestata
si prin jocurile ritmice si variate ca: mazarichea, ardeleana
de trei, seredea, pitigusul etc.
Din aceasta bogatie folclorica s-au mentinut o serie de obiceiuri:
la nunta, scoaterea miresei la poarta si apoi dupa actul casatoriei,
la ciubar, unde nuntasii prin diferite strigate adecvate si
cantece de nunta, fac despartirea miresei de la familia ei,
iar dupa cununie prezentarea ei soacrei.
In cadrul caminului cultural functioneaza si un punct muzeiscic,
unde sunt expuse frumoase piese de port popular, diferite
lazi de zestre, obiecte casnice.
Atrage in mod deosebit atentia colectia de ceramica provenita
din vechiul centru de olari, a carui reminiscenta se mentine
in denumirea strazii Olarilor. Oalele de dimensiuni mari purtau
ca ornament braul alveolar, de traditie dacica.
|
|